Casa de Marcat, Painea si Noul TVA

Deja de la 1 Septembrie pretul painii si al produselor aseamanatoare (covrigi, baghete, chifle, etc.) s-a miscorat, deoarece statul a decis scaderea tva-ului pentru acestea de la 24% la 9%. Pentru toti consumatorii, acesta este un lucru cat se poate de bun chiar daca priveste doar o mica parte din alimentele consumate zilnic, reprezinta totusi o economie in buzunarele fiecaruia. Pentru comercianti insa, acest lucru a picat destul de rau deoarece odata cu decizia scaderii tva-ului vor trebui modificate programele caselor de marcat si in plus s-a decis si ca, nu in toate magazinele va mai fi permisa comercializarea painii si a produselor de patiserie ci doar in cele special amenajate, dedicate exclusiv acestei ramuri comerciale. O data intrata in vigoare aceasta lege, magazinele ce vand paine vor fi obligate sa elibereze bonuri fiscale  cu tva de 9% iar pentru restul de produse, cu tva de 24%. 

Pentru acest lucru este nevoie de un soft special pentru case de marcat paine astfel incat aceasta sa se vanda la un pret corect si in deplina legalitate. Astfel, cei ce vor comercializa in continuare produse mai sus mentionate sunt nevoiti sa isi modifice casele de marcat, adica, mai bine spus, sa implementeze un nou soft sau sa achizitioneze unele ce permit acestui soft sa fie instalat. Schimbarea softului nu costa foarte mult, in jur de 100 ron iar pentru comerciantii noi din aceatsa bransa in jur de 350 ron deoarece ei sunt nevoiti sa achizitioneze intregul soft pentru casele de marcat, nu numai pe acesta ce reduce tva-ul painii. Atat scaderea tva-ului cat si normele stricte ce se impun pentru a avea voie ca painea sa fie comercializata intr-un anumit spatiu vor obliga toate magazinele la o scadere a pretului painii cat si la conditii mult mai bune de igiena in care acest produs este depozitat sau expus la raft.

Divortul Deschizator de Stiri

De fiecare data când ajungeam în redactia de stiri, încercam sa nu aud întrebarea: s-a întâmplat ceva dezastruos azi? O stire buna înseamna o combinatie înfioratoare între moartea cuiva si tristetea celor ramasi în urma. Nu intru în detalii despre natura sociala a ceea ce am descris pentru ca în functie de domeniu, fiecare ziarist îsi cauta “senzationalul” si daca nu-l gaseste, îl poate inventa prin omisiune. Poate e valabil doar la noi sau poate e în codul deontologic nescris al presei de pretutindeni. E drept însa ca m-am obisnuit cu astfel de “senzational” si am reusit, pâna acum, sa evit certurile televizate sau clarvazatoarele venite din Italia pentru a sustine seminarii despre “cum sa o gasiti pe Elodia în 5 pasi”. Eram de asemenea, obisnuita cu stirile mondene la ora 19.00 si am vazut încercarea aceasta drept una reusita, sa dam un titlu cutremurator si apoi sa punem “ceva de râs” din mondenul românesc. Chiar functiona si poate ar fi fost în continuare deconectant daca nu as fi vazut o deschidere a grupajului de stiri cu divortul Columbenilor în timp ce barilul de petrol atingea un nivel maxim iar în Libia situatia era cu adevarat exploziva. Cireasa de pe tort a fost nu la Prima ci la postul TV Antena 3 când Gabriela Vranceanu Firea l-a avut ca invitat pe Irinel Columbeanu. Desigur, detalii picante vor fi în continuare dezvaluite “pe surse”. Pâna una alta, sa nu uitam ca înca mai sunt copii care mor de foame.

Un Pat in Plus pentru Musafiri

Mare sau mic, orice apartament are atat un living cat si unul sau mai multe dormitoare. Scopul livingului este de a aduna la un loc familia si prietenii fara o ocazie speciala sau in zilele de sarbatoare. Este un loc comod si calduros unde se poate discuta, viziona un film sau savura un ceai oricand. Aceasta camera contine de obicei, pe langa televizor, biblioteca si o masuta, o canapea spatioasa cu multe locuri si unul sau doua folotlii in functie de spatiul disponibil. Cand alegeti canapeaua, cu siguranta nu trebuie sa va ganditi numai la persoana proprie ci si la apropiati. Sa fie incapatoare incat fiecare sa aiba un loc, sa fie comoda incat toata lumea sa stea relaxata. Nu in ultimul rand, la achizitionarea unei canapele pentru living, ar trebui sa luati in calcul si faptul ca, uneori s ar putea sa fie nevoie de inca un loc pentru dormit in casa dumneavoastra. 

Poate o ruda sau un prieten va avea nevoie sa ramana aici peste noapte vre o data si frumos ar fi sa aveti unde sa l gazduiti in lipsa unei case foarte mari cu o camera speciala pentru oaspeti. In acest caz, o canapea extensibila  este cea mai buna varianta pentru casa dumneavoastra. Va oferi confortul unei canapele obisnuite zi de zi iar in caz de nevoie ea se va transforma intr-un pat comod, perfect pentru musafiri. Chiar si pentru dumneavoastra alegerea unei canapele extensibile se poate dovedi utila daca din diverse motive nu doriti vre-o data sa dormiti in pat dormitor. Preturile acestori modele de canapele nu difera cu mult de preturile celor simple, asa ca nu aveti de ce sa nu va dotati casa cu una extensibila, preventiv. In cazul in care nu va fi nevoie sa o desfaceti, oricum va fi mult mai durabila decat o canapea simpla datorita mecanismelor si a materialelor din care este facuta, mult mai rezistente tocmai in ideea ca utilizarea sa va fi repetativa.

Mândru ca Sunt Român

Am sa recomand postarea unui bun prieten al meu care se afla acum în Polonia. Nu stiu cum sa dau share la link, dar postarea "Mândru ca sunt român si nu, nu sunt patriot", search for it poate sa descrie cam exact ceea ce simt si eu atunci când vine vorba despre a fi mândru ca esti român. Îmi pare bine ca m-am nascut în tara asta buna, rea, urâta, proasta, asa cum o fi, ea este casa mea în care m-am dezvoltat, am crescut, am cunoscut oameni, prieteni, am trait dezamagiri, înfrângeri, victorii s.a. Ca român înveti multe din pricina faptului ca sti ca, tara ta nu este una din cele mai stralucite la diferite capitole legate de dezvoltare, putere de cumparare, piata, inflatie s.a. dar privind latura plina a paharului pot spune ca putem învata multe lucruri din asta, cel mai de pret fiind cel ca, indiferent de cât de prejos am fi trebuie sa tinem capul sus, sa tintim în locuri mai bine alese, sa fim mai responsabili în viata. Mai stiu faptul ca avem un singur capitol la care ar trebui sa lucram si anume factorul respectului. De ce am ales respectul ca aspect la care ar trebui sa învatam de la alte tari?
 

Am fost în Germania, tara care se afla peste noi cam la toate capitolele înafara de materia cenusie (da, noi suntem cu teoria, ei cu practica, automat stim mai multe ca ei, dar nu le putem pune în practica pentru ca nu suntem in stare). Acolo exista respect pentru absolut orice. Daca la noi vezi un cos de gunoi la fiecare 50m, acolo vezi unul la 1km si totusi e mai curat decât aici. De ce? Exista respect. Acesta se afla peste tot, functionarii îsi multumesc ca le-ai pus întrebari, trenurile nu întârzie, nu poti merge cu nasul (ca sa fac o aluzie si la coruptie), oamenii sunt deschisi si prietenosi cu oricine, nu exita ura rasiala si de etnie (cel putin nu ca la noi unde chiar si daca esti moldovean îti sare lumea la gât) si lista poate continua. Ca sa închei cu o nota frumoasa, sunt mândru ca sunt român pentru ca am învatat multe din greselile tarii mele, aici am crescut, învat si dorm. Traiesc într-o tara care are traditii si spre surprinderea altora si le si pastreaza. Mai apoi, scriind aceasta postare am gasit printre gânduri si factorul la care trebuie sa lucram, cel al respectului. Eu la asta am sa lucrez si sper ca si voi, ceilalti împartasiti aceeasi idee ca a mea. Mai sunt mândru ca sunt român!

Silverstone

Majoritatea circuitelor de viteza din Marea Brianie s-au inceput existent ca si foste aerodromuri.  Dupa finalul celui de-al doilea rezboi mondial, in 1945, celelalte 2 circuite deja existente pe teritoriul Angliei, Donington Park si Broollands au decazut. Astfel au intrat in scena cele 2 piste de aterizare incrucisate de la Silverstone, loc care a devenit circuitul de casa pentru Marele Premiu al Marii Britanii in 1948. Ceea ce noi vedem astazi reprezinta rezultatul lucrarilor din anul 194: o pista rapida si provocatoare. Cand Campionatul de Formula 1 a inceput in 1950, la Silverstone s-a tinut prima etapa, castigata de o masina italiana, un Alfa Romeo. Imediat dupa aceea o serie de modificari au aparut, pentru a face circuitul mai diversifcat si modern. De-a lungul timpului Marele Premiu al Marii Britanii a avut diverse locatii, Aintree, Brands Hatch si Silverstone, dar cel din urma a ramas favoritul tuturor, si investitiile s-au vazut.

 

In 1971 s-a contruit o noua linie a standurilor, o noua sicana, care a dat posibilitatea soferilor de cursa pentru finaluri spectaculoase prin depasirile care puteau avea loc. Odata cu cresterea vitezelor masinilor, si circuitul a avut nevoie de noi imbunatatiri: curbe noi si asfalt nou. Iar in 2010 a avut loc ultimul "upgrade", multi spunand ca a fost cea mai mare schimbare pentru circuitul de la Silverstone, de data aceasta spactatorii au fost cei pentru care s-a lucrat, in special pe partea de acces catre circuit, unde dintotdeauna a fost probleme, pentru ca odata cu anii numarul spectatorilor a crescut continuu, astazi fiind un sport foarte popular printre britanici, poate si datorita faptului ca jumatate dintre echipele de Formula 1 au sediul pe teritoriul Angliei. Nici pista in sine nu a fost uitata, aceasta fiind mai spectaculoasa ca oricand. In ultimii ani, afluenta de curse aeriene catre Londra dinspre Romania, au facut Silverstone o destinatie din ce in ce mai accesibila pentru pasionatii de Formula 1. Exista si programe dedicate cu posibilitate de cazare in apropieresa circuitului si transfer catre pista de la hotel.

Gândite Noaptea, Scrise Ziua

N-am să mai cedez ritualului atât de cunoscut al bilanţului. Cred că un obicei e bun atîta vreme cât e personal, când e împărţit cu prea mulţi, poate părea un mimetism tâmp.  De o bună bucată de vreme nu mai muncesc, iar acum, când foarte mulţi oameni se odihnesc, simt nevoia să fiu în răspăr. Am căutat să-mi fac ceva de lucru, dar n-am găsit. Pentru o clipă îmi trecuse prin minte că aş putea da zăpada din faţa blocului, dar cum mi-am spus că nu se merită să răcesc, am renunţat rapid... 

Mi-am adus aminte de acel personaj papinian care mânca de post în toate zilele exceptând miercurea şi vinerea şi care muncea exclusiv duminica. Şi totodată n-am putut să nu mă gîndesc dacă nu există şi în dorinţa asta de a mă construi mereu împotrivă ceva juvenil, ba chiar un conformism întors de-a-ndoaselea. Citesc undeva despre un X ’’poète maudit ’’ născut la Roşiori. Asta îmi aduce aminte de profesorii de la filosofie care scoteau cărţi cu titluri grave şi care semnau Boboc sau Gogoneaţă. 

Există o incompatibilitate faţisă între multe dintre numele româneşti şi treburile serioase, se pare că suntem destinaţi doar deriziunii & miştoului. Cum ar suna: Costel Bumbuţ, poet simbolist şi metafizician, autor al unui tom esenţial despre fenomenologia transcedentală? România, Bucureşti, anul 2010, dialog între doi barbaţi ce stau la coadă la o sifonărie: Ai auzit bre intâmplarea cu Huidu ăsta? Da, ce căuta acolo în străinătaţi, aicea in tarişoara lor nu le mai place! Aşa e bre, aici îţi dau dreptate…

Codul Deontologic Unificat al Jurnalistului

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA

1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.

1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.

2. INTEGRITATE

2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.

2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.

2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE

3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.

3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.

3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII

4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.

4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.

4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.

5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR

7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.

7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).

9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE

12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA

13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE

14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.

14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR

15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

Document adoptat în reuniunea Convenţiei Organizaţiilor de Media din 23-24 octombrie 2009.