1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA
1.1 Jurnalistul este persoana care se
ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea
sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale,
naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării
publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această
activitate.
1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul
servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în
acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod
Deontologic.
1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă
totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma
tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.
2. INTEGRITATE
2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4.
Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a
refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii
jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din
obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.
2.5.
Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu
publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.
3. CONFLICTE DE INTERESE
3.1.
Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de
interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de
lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice
de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
3.4.
Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la
conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care
colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online
respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă
publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii
profesionale.
4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII
4.1.
Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în
exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea
unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a
normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în
bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru
influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale
promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist
participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat,
va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.
4.3. În
exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu
autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat
(societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului
îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau
independenţa sa.
5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care
distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate,
plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video
sau defăimează, săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2.
Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie
exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu
denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei
informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care
nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea
statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a
produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar.
Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi
prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR
6.1.
Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile
înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care
jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi
publicate.
7. RECTIFICAREA ERORILOR
7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.
7.2.
Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca
fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în
condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp
posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile
calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.
8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
8.2.
Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul
va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.
9. VIAŢA PRIVATĂ
9.1.
Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi
demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie,
domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este
permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei
imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să
prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.
10. PROTECŢIA VICTIMELOR
10.1.
Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu
precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită,
cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei
(când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează
interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii
beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu
dizabilităţi, refugiaţi, etc.).
11. PROTECŢIA MINORILOR
11.1.
Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu
conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale,
sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările
video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii
minorilor.
11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public
cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile
în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în
interesul superior al minorului.
12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1.
Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode
infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini
violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să
provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor
evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte
activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un
mod pozitiv.
13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator
să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona
rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate
(religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în
care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.
14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE
14.1.
Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel
încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o
instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi
irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere
posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul
unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de
vedere ale tuturor părţilor implicate.
15. PROTECŢIA SURSELOR
15.1.
Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în
cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care
dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa,
integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecţia
secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală
măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.
16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR
16.1.
Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi
transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică
este justificată atunci când există un interes public şi când
informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.
Document adoptat în reuniunea Convenţiei Organizaţiilor de Media din 23-24 octombrie 2009.