Iata ca in sfarsit am ocazia sa dezbat un subiect ideologic, avand in prim plan atat motivele pentru care absorbim si traim cuvintele, cat si sentimentele provocate de acestea. Un atuu, deoarece o pot considera un refugiu personal, in care imaginatia este instrumentul de baza, pus in practica. Un refugiu in care problemele personale aluneca intr-un spatiu uitat si sufletul imbraca o stare de libertate, sau nevoia de a fi alaturi de personajele supuse unor situatii dramatice. Pentru ca prezinta o dezvoltare a caracterului, zic eu. Acesta ar fi un prim beneficiu. Poate ca nu sunt destul de matur in varsta pe care o am, sau poate nu, dar prin literele pe care le unesc, una cate una, imi formez conceptiile necesare si astfel incerc sa imi construiesc o personalitate care sa aiba in primul rand un efect pozitiv asupra celor din jurul meu. Pentru ca un om fericit, este cel care ii face fericiti pe cei din jurul sau, iar cartile, lectura... Datorita lor se intampla acest lucru. Cred ca printre lucrurile pe care le detest ocupa un loc important singuratatea, de orice fel ar fi. Un om care nu citeste e singur. Asadar, motivul singuratatii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu